Ba mirlane, poporul roman, daca te-a votat, te-a votat presedinte, ba, nu imparat!!!

Tineti minte 3rei cuvinte:

CAPRA VECINULUI MOARE, DAR NU SE PREDA!!

sâmbătă, 5 iunie 2010

Cui prodest?


Am asteptat cu interes emisiunea “Editia de pranz” - Antena 3 din 3 iunie, fiindca invitat era un om politic pe care-l apreciez mult pentru anumite calitati incontestabile: Adrian Nastase. Pe fondul unor excese de zel facute, dupa parerea mea, de tinarul Ponta in unele aparitii publice, asteptam o pozitionare mai ponderata a diplomatului Nastase fata de relatiile PSD cu partidele de opozitie, in principal PNL. 

Asta pentru ca, intr-o batalie cu un adversar atit de redutabil ca Traian Basescu, te straduiesti sa-ti faci aliati in principalele forte existente pe esichier. Sau, daca nu, macar incerci sa nu-ti faci dusmani.

Iata de ce am fost stupefiat sa aud debutul abrupt al discursului fostului premier:

"... in situatia in care ne aflam, intr-adevar, datorita unei responsabilitati evidente din partea partidelor Aliantei DA"

Sint evidente si reale responsabilitatile despre care vorbea Adrian Nastase. Dupa cum, la fel de adevarat e ca si PSD-ul are responsabilitatile sale in aceeasi privinta. Si daca sint lucruri de reprosat, este evident ca, mai devreme sau mai tirziu, asta chiar trebuie facut.

Numai ca, fara indoiala, acum nu e momentul.

E ceasul la care partidele de opozitie (reala) trebuie sa valorizeze DOAR ceea ce le uneste, si sa uite, pentru un timp, ceea ce le desparte. Altfel, principiul "Divide et Impera" isi va dovedi, inca o data, eficienta.

4 comentarii:

Alexandru spunea...

He, he, domnule Radescu, dvs va uitati la declaratiile politicienilor ca la predicile lui Mesia. Deocamdata, PSD+PC si PNL au semnat impreuna motiunea de cenzura initiata de PSD. Mai mult, au colaborat la redactarea ei. Eu raman la parerea ca, toate aceste declaratii, fac parte din actiunea de intoxicare a pedeleilor si a "aliatilor" lor. Sunt convins ca au un plan solid pentru "The Day After" ...

Augustin Radescu spunea...

Alexandru, bine-ar fi sa nu cumva sa se intoxice ei insisi; stii cum e, de multe ori nu-i pentru cine se pregateste ...

renata spunea...

Augustine,
din nefericire, sunt aproape întotdeauna de acord cu gândurile tale. De-aia nici nu prea las comentarii. Că ce să zic: da, da... exact aşa mă gândeam şi eu.
Dar spune-mi şi mie: de ce dracu' scriem noi pe blog?
De ce pierdem timpul?
De ce citim blogurile favorite, aşa cum, pe vremuri, ne duceam la teatru?
De ce ne răcorim noi, unii cu alţii, că suntem de acord între noi, când viaţa decurge altfel?
Pe o scală de la 0 la 10, sunt unii care încă mai cred că Băsescu e preşedintele providenţial (mă refer la ăia care cred sincer, periculoşii) şi unii care încă îl văd înfundând puşcăria(visători neglijabili). Undeva, la mijloc, unii cred că vom ieşi cumva, cu ajutorul providenţei, şi din rahatul ăsta şi alţii, mai ca mine, înclină să creadă că ni s-a înfundat. Definitiv.
Drumul meu preferat de weekend e Transfăgărăşanul şi nu e dată să nu zic - bă, măcar criminalul ăla a lăsat Transfăgărăşanul. Dar ăsta?!
Mă urăsc, că zic asta, dar tot o zic...
Ia-o ca pe o leapşă netransmisibilă... Răspunde-mi numai la întrebările la care ai chef să răspunzi.

Augustin Radescu spunea...

@ Renata
Dumnezeule, cit de usor pot fi, femeile, nefericite! Chit ca, macar din cind in cind, asa cum pastrezi bani albi pentru zile negre, ar trebui pastrata si nefericirea pentru cauze mai consistente.
De ce ne citim intre noi, daca tot nu ne contrazicem, cel putin nu in aspecte fundamentale, asta DA, INTREBARE! Mai ales ca, in general, oamenii sint bucurosi sa faca parte dintr-o comunitate cistigatoare, una care e pe val. Care e la putere, adica. De-aia, numarul de suporteri ai unei echipe de fotbal este maxim cind echipa respectiva tocmai a luat campionatul. Cine-i pe primul loc? Steaua? Ah, da, acum mi-amintesc ca sint stelist...
Ceea ce nu e cazul cu noi. Probabil avem convingeri prea ferme, la care nu putem renunta. Si-atunci, daca tot sintem prizonierii, fara sanse de scapare, ai unor convingeri, ne permitem macar luxul constatarii - mingiietoare - ca nu sintem singurii nebuni. E totusi o (palida) consolare!
Cit despre criminalul care ne-a lasat Transfagarasanul (da' metroul? da' canalul? da' ZERO datorii? da' creante?), eu zic ca moartea lui (pe care n-o condamn!)ne obliga! Sau, ma rog, asa ar trebui ...