Nenea tata lu’ Razvan Lucescu, va rugam frumos, chemati-l in casa pe baiatu’ lu’ matale. Noi va iubim, nenea Mircea Lucescu, si parca ne pare rau sa vedem cum fiul lu matale va face numele de ocara. Zau ca-i pacat!
Nenea Mircea Lucescu, imi iau angajamentul ca baiatu’ lu’ Beethoven nu a scris nicio simfonie! Si-mi dau cuvintu da pionier ca baiatu lu Picasso n-are nici un tablou la Luvru.
Si ma jur pa ce-am mai interes ca nenii astia doi, ca si milioane de alti tatici celebri (sau mai putin) din lume, n-au considerat ca-i musai ca odrasla lor sa straluceasca intr-un anume domeniu, doar fiindca tatii lor au facut-o.
Nea Mirceo, de unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere! Si ca se face el de ris, n-ar fi nimic. Mai rau e ca face de ris un tata merituos si o echipa nationala care a ajuns in rind cu echipa bucatarilor de la cantina studenteasca.
Din pacate, Razvan Lucescu a ajuns in postura ciinelui care nu se da dus din fata macelariei. Mai concret, incaseaza niste bani – si nu putini – doar ca sa ne faca de ris prin Ieuropa si sa-si etaleze un costum elegant si-un cercel pricopsit. Explica-i matale, in calitate de parinte, ca e chestii care se poate, si chestii care nu se poate! Zau asa!