Mihai Razvan Mondialu

Sau cel putin asa ne-a fost (auto)prezentat, atunci cind a fost scos la lumina si a inceput sa faca fotosinteza, fostul premier al Romaniei.

Diferite canale media, mai mult sau mai putin interesate, au inceput sa ne bombardeze cu informatii despre nenumaratele si mirobolantele calitati ale fostului UTC-ist de frunte: inteligenta, rabdarea, cultura etc, etc. Deasupra tuturor calitatilor sale, se adauga, de obicei, europenismul. Ba chiar mondialismul. Fostul premier avea grija, el insusi, sa ne reaminteasca aproape zilnic cit de fericiti ar trebui sa fim ca sintem contemporani cu un asemenea exemplar.

Pacat ca, din postura de premier, respectivul a avut de facut si ceva treaba. Si mitul tesut cu grija la fabrica de mituri a carei abreviere n-o cunosc, s-a destramat. Tot mai multi romani au constatat, consternati, ca „premierul e gol”

Totul a inceput cu prilejul unor evenimente tragice pentru romanii cotropiti de nameti.

S-a dovedit atunci ca discernamintul, simtul gospodaresc sau chiar bunul-simt ii sint straine.

Parca incercind cu tot dinadinsul sa ne scoata ochii cu eruditia sa, a intrat cu bocancii plini de noroi in DEX. S-a facut de ris.

Desi voia sa pozeze in „Titi Duru’”, a cedat penibil unor santaje politice, pentru a se putea mentine acolo unde se cocotase.

Din „mondial” a retrogradat, treptat, la european, apoi la balcanic.

Iar azi, in Parlamentul Romaniei, s-a acoperit de penibil spunind lucruri pe care nici un om cu scaun la cap nu le-ar fi spus.

Ca framintarea lui cea mare era legata de concediul lui Ponta in Dubai, mai treaca-mearga. (Ironia sortii: Ponta, pe care Mondialu’ il trimitea, nu demult, la scoala, e acum premierul Romaniei.) Dar cit de disperat trebuie sa fii ca sa afirmi ca daca tu nu mai esti prim-ministru, „Romania isi poate pierde credibilitatea intr-o secunda”?

Disperat sau, poate, pur si simplu, asta-i materialul! Adica atita poate!

Culmea e ca, pe marele Mihai Razvan Dimboviteanu il pune la colt chiar cel care l-a lansat la apa, Mari Nelu:

„Astazi nu s-a intimplat nimic dramatic pentru Romania”!

Ptiu, drace! Pe cine-am ajuns sa citez!

P.S. Domnul Mere Judeteanu ameninta: „Eu personal nu mi-am spus ultimul cuvint!”

Te pomenesti ca o sa prezinte rubrica „Meteo” la ddtv!

Chiar crede cineva ca Basescu ii va da guvernul lui Ponta?

Pai hai sa analizam consecintele unei asemenea eventualitati:

1)      Un guvern USL (Ponta) va avea banii pe mina. Urmeaza o importanta rectificare bugetara. Intr-o asemenea situatie, numerosi alti parlamentari vor intari rindurile USL-ului, care va avea cea mai mare sustinere din 1992 incoace. Sponsorii vor roi.

2)      USL-ul va redesena colegiile electorale, in locul PDL-ului. Urmarile nu merita amintite. Listele electorale, care acum sint un mister mai adinc decit fata nevazuta a Lunii, vor fi devoalate.

3)      Citeva ordonante de urgenta, bine tintite, vor taia din radacina ultimele sperante ale PDL de a-si mai reveni.

4)      USL-ul va avea ministrul de interne. Cine va mai putea "fugi cu urna"? Cine va mai imparti pomenile electorale, fara teama ca politia isi va face datoria?

5)      USL-ul va avea ministrul de externe. In care capitala europeana se va mai vota o data la 10 secunde? Ce ambasadori si-ar mai aduce „aportul”? Ce se va intimpla cu milionul de voturi promis de Baconski?

6)      USL-ul va avea acces, in fiecare minister, la toate datele care ii sint, deocamdata, interzise. Modul de desfasurare a licitatiilor si „licitatiilor”, cum s-au cheltuit si cum s-au alocat sume infricosatoare, etc. Matrapazlicuri imense ar putea iesi la iveala. Multa lume importanta din spectrul actualei puteri ar putea iesi extrem de sifonata.

7)      Serviciile secrete ar schimba directia fluxului informational. Sa te tii atunci!

8)      Justitia isi va reaminti, brusc, fel de fel de „bube in cap” ale puternicilor de azi. Dosare atipite prin fel si fel de sertare isi vor reveni, brusc, din letargie. Diverse prejudicii ZERO vor fi reevaluate. Sa-i vezi pe unii cum vor batatori noi poteci spre parchete, ANI sau DNA!

9)      Intelectualul suprem al natiei romane(??), pina vineri inca premier al tarii si ultima speranta a basescului de a ajunge premier, adica de a ajunge ceva, isi va cauta un post caldut undeva, aiurea. Poate la OMV, ca sa fie aproape de sotia sa.

     

PDL-ul se poate pregati pentru performanta de a nu intra in viitorul parlament si de a cadea in groapa de gunoi a istoriei. Asa cum, de altfel, merita cu prisosinta.

Fara indoiala, am pomenit doar citeva dintre argumentele, poate nici macar cele mai importante, pentru care Mari Nelu nu va face gestul sinucigas.

Dar sa nu ne entuziasmam prea devreme. Poate ca motiunea nu trece si cosmarul Romaniei va continua. Cit despre numirea lui Ponta ca premier, de catre Basescu, mi se pare utopica. Asta doar daca, nu cumva, s-ar cadea la o invoiala SECRETA care sa-i promita marinelului ceva. Doar lui, personal. Prin prisma acestei variante, mi se pare interesanta declaratia unui lider important al USL, care spunea ca la eventuale consultari cu Basescu, vor merge cu reportofoane sau in prezenta televiziunilor. E un aspect care merita urmarit, zic eu …
UPDATE: Un Basescu de nerecunoscut, cu "fata" europeana, l-a numit pe Ponta premier, fara sa zica nici miau. Dedesubturile sint abisale!

Secretizarea – sau „Cum sa-i prostim pe prosti!”

E un subiect care merita abordat, fiindca povestea vinzarii cuprului nu s-a incheiat si fiindca, in orice clipa, ne putem trezi ca actualul guvern incearca sa praduinstraineze, in aceeasi maniera netransparenta, si alte resurse ale solului sau subsolului Romaniei.

Si totul se invirte in jurul secretizarii contractelor, metoda care permite escamotarea unor clauze profund dezavantajoase pentru Romania.

„Ne obliga Legea minelor”, - se vaicareste Ionel Blanculescu, dar si altii de aceeasi teapa.

Un mare neadevar! Nicaieri, Legea 85/2003 nu obliga la secretizare sau confidentialitate cu privire la unele clauze contractuale.

Sint doua articole, in aceasta lege, care vorbesc doar despre confidentialitatea unor date, art.5, al. 4 (atit de prost scris incit nici nu merita luat in discutie) si art. 39, lit. f. Numai ca asta nu-i un motiv sa secretizezi un contract intreg, ba nici macar niste anexe. Ce ziceti de exemplul de mai jos, menit sa apere confidentialitatea unor date, fara a secretiza niste clauze contractuale, niste anexe sau contractul in intregime (iar nu in integralitate, cum spun pretiosii care-i trimit pe altii la scoala, desi ei au chiulit intr-o veselie sau, poate, nu s-a lipit de ei)?

„Zacamintul care face obiectul prezentului contract se situeaza la ▄ ▄ grade latitudine nordica si ▄ ▄ grade longitudine vestica, la o adincime de ▄ ▄ metri „

In aceasta maniera, intregul contract poate fi public iar datele protejate, fara surprize malefice ascunse in nu stiu ce anexa.

Fara sa ne trezim, peste ani de zile, cu fel de fel de clauze bizare, intotdeauna in defavoarea statului roman, prevazute in contract. Cum am citit, nu de mult, intr-un contract devenit public (citez foarte aproximativ):

„In cazul in care intre parti apar chestiuni litigioase, ele vor fi rezolvate amiabil sau, daca aceasta nu este posibil, in justitia din …. San Marino (!!!)"

Ei bine, de ce o astfel de clauza (sau cine stie ce alte minunatii!) ar trebui sa ramina secreta, chipurile pentru a respecta Legea minelor?

O veste buna (???) si-una proasta!!!

Vestea buna este ca, asa cum am inteles de la insusi Razvan Ungureanu, dar si de la un munte de nesimtire care se numeste Ionel Blanculescu, statul roman NU a vindut SI zacamintele de cupru de la Rosia Poieni.

Sincer sa va zic, as fi tentat sa inteleg, de aici, ca aceste zacaminte vor continua sa ne apartina.

Vestea proasta este ca exista o firma, despre care nu se stie aproape nimic, care se va putea infrupta, cind va dori si cit va dori, din „zacamintele care ne apartin”, platind un amarit de 4% din valoarea lor.

Adica, aceste zacaminte ne apartin noua, dar sint ale lor! E clar?

Concluzia mea este una singura: astia se comporta ca niste puslamale care se cred suficient de destepte sa ne faca din vorbe! Daca vor reusi, e doar vina noastra!

Cum isi permite, Ungureanu?

Dupa ce in PDL s-a propus excluderea lui C. Preda din partid, actualul p.m. si-a permis o interventie publica impardonabila in favoarea acestuia. Interventie care face tandari imaginea europeana la care respectivul migaleste, viseaza si incearca sa si-o construiasca. Sau, mai corect spus, sa ne-o bage pe git! Sincer, nu stiu daca premierul din Uzbekistan sau din Cote d’Ivoire isi permit asemenea imixtiuni in treburile, in politica de cadre si deciziile interne ale unui partid, insa prin acest gest, acolo se plaseaza, singur, si premierul nostru. Nicidecum in Europa!

Din cite stiu, PDL-ul are un sef de partid, are niste lideri si, in general, are cine sa ia decizii. Bune sau proaste, asta e treaba lor, si nu stiu sa fi cerut sfatul cuiva.

Iar cind cineva se buluceste cu sfaturi pe care nu i le-a cerut nimeni, isi pune in lumina adevarata fata.

Sigur, e de presupus ca gestul lui MRU e inspirat din practicile mentorului sau. Daca Basescu isi permite, el de ce n-ar putea, nu?

Pina la urma, nu-i chiar asa de rau: cu ocazia asta, cunoastem si noi materialul. Care iese la lumina, indiferent cite ifose ieftine ar turna pe deasupra, oricite exprimari dorit elevate dar groaznic de aproximative ar debita. Si oricite referiri ar face la un DEX pe care nu l-a mai vizitat de mult timp. Sau l-a vizitat de pomana.

La urma urmei, nu-i de mirare: pe cine ar fi putut numi Mari Nelu premier?

De ce tace Mari Nelu?

Nu cu mult timp in urma, o rumoare ca de primavara infiora un pic pielea unor capetenii portocalii, facind-o ca de … cocos!

Si numaidecit, ca o clota mamoasa si grijulie, pseudopresedintele lasa dracu’ echidistanta, neutralitatea, impartialitatea si toate celelalte vorbe goale (pentru el) din cartea pe care s-a juruit, nu o singura data, strimb. Intervenea, ca SPIR-ul, ca SMURD-ul, ca guarzii astia de si-au tras ambulante si acu asteapta legea sanatatii, spre a reda principalului partid de guvernamint linia luminoasa catre viitorul de aur, spre a le reda ... busola!

Acum insa, cind deruta si deprimarea cuprind tot mai multi dintre supusii sai sau aliati ai acestora, cind multi au dat, deja, bir cu fugitii, marinelul tace.

Dezertarile, mai mari sau mai mici, se tin lant. Curind, s-ar putea transforma intr-o reactie de multiplicare al carei final ar putea fi dezintegrarea totala a PDL-ului. Iar lui pare ca nu-i pasa!

Multi au pronosticat ca aceia ce au parasit corabia care ia apa, se vor trezi cu niscaiva dosare, cu ceva convocari pe la parchete sau arestari de fezandare si revenire. Nimic din toate astea. Oare de ce?

Cazul cel mai interesant este cel al acestui Frunzaverde, care tocmai s-a angajat ca n-o sa-l deranjeze nici cit un tintar pe prietenul lui, Ungureanu. Aud? Mi se pare mie sau discutam despre un (proaspat) liberal care, spre deosebire de toti ceilalti, NU e in opozitie? Sau, poate, e si la putere, si in opozitie. Ce fel de struto-camila mai e si asta?

Se naste sentimentul ca asistam la o piesa de teatru, mai precis o farsa, al carei regizor, nimeni altul decit Mari Nelu, priveste multumit, sorbind cu inghitituri mici din paharul in care navigheaza, in deriva, 4 aisberguri cubice.

Si totusi, piesa ar putea sa cada cu zgomot la premiera: votarea unei legi in parlament sau, dimpotriva, trintirea alteia, votarea unei motiuni, de preferat DE CENZURA, ar putea da ocazia noilor recruti sa-si probeze atasamentul si fidelitatea fata de cauza opozitiei: aceea de a transforma prezentul portocaliu intr-un trecut ... maro!

SAU NU!