Antonescu a
obtinut ce si-a propus. Deocamdata. O sa obtina si ce NU si-a propus, asa cum
au patit toti cei care au crezut ca se poate face, cu Basescu Traian, un … deal
reciproc avantajos. Macar daca ar fi fost … Dealul Mare!
Ca multi, foarte
multi altii, am senzatia ca, in ultima vreme, Antonescu nu mai e … Antonescu. Haotic, confuz, pe
alocuri grobian – in stil Basescu - , liberalul e din ce in ce mai departe de
cel despre care imi spuneam, nu demult, in sinea mea: „asa un presedinte ne-ar
trebui”
Dar ceea ce ma
surprinde cel mai mult este frecventa tot mai mare a unor fracturi logice
pe care, altadata, le-as fi crezut imposibile, la el. Iata un exemplu:
Ultima lui
gaselnita, sa ceara demisia lui Ponta.
Fac abstractie de
faptul ca, fireste, Basescu ar numi un alt premier, evident, din cercul
cunoscut al slugilor sale ( daca nu i-o fi promis liberalului altceva) si ca,
astfel, „multumita” lui, ne-am putea trezi cu Boc, Udrea sau alt „ceas rau” pe
post de prim-ministru.
Ma opresc insa
asupra demonstratiei lui, logice, a faptului ca Ponta, care a ajuns premier
cocotat pe umerii liberalilor, ar fi obligat, moral, acum cind liberalii s-au
retras, sa-si dea demisia.
E un pic de noima
in ceea ce spune el, nimic de zis. Numai ca, surpriza!
Cineva n-are de
lucru si-l intreaba daca are de gind, la rindul lui, sa-si dea demisia de la
sefia Senatului. Si ce sa vezi? Aceleasi argumente de mai sus nu mai functioneaza. Demisia? Nici gind!
Intelegem ca, de fapt, pe liderul liberal l-a pus acolo chiar mama lui si ca ar fi ajuns sef al Senatului chiar si daca n-aveam Senat!
Intelegem ca, de fapt, pe liderul liberal l-a pus acolo chiar mama lui si ca ar fi ajuns sef al Senatului chiar si daca n-aveam Senat!
Ce demisie?! Ce
onoare?! Ce liberalism?! Antonescu se tine de scaun SI CU DREAPTA, SI CU STINGA!
Tot mai acut am
senzatia ca Basescu are, in el, ceva extrem de contagios, iar Antonescu n-a
avut grija sa se spele, la momentul potrivit, pe miini. Sau macar pe dreapta! Unita!!