… mor calcati
de masina!!! Pare ceva foarte bizar, gindindu-ma ca n-am vazut NICIO vrabie
calcata de masina. Nicio cioara. Nici un vultur. Nicio … :) …rindunica (Cit sa
traim s-o vedem si pe-asta?) Si nu se intimpla pe vreo pista pentru curse auto, ci pe niste amarite de alei pline de gropi, hirtoape si limitatori de viteza,
serpuind printre blocuri. Nicio masina nu trece pe-acolo cu mai mult de 30 la
ora! Nici atit!
Ma tot chinui si
mi-e greu sa formulez macar o ipoteza cit de cit plauzibila.
Astia au, deja,
un comportament de-a dreptul deviant. E ca si cum si-ar fi pierdut instinctul
de conservare. Ca si cum, pentru ei, viata ar fi devenit ceva secundar, ceva la
„si altele”
Tembelismul lor
imi aminteste un banc, sau mai degraba o pilda:
Intr-un parculet,
pe o banca, sta si plinge de ti se rupe inima un tinar bine facut, cu
constitutie atletica. Trece o babuta care-l priveste compatimitor, induiosata
de suferinta tinarului.
- Ce-ai patit,
maica, de plingi in halul asta, ca ma doare sufletul cind te vad?
- Ce sa patesc,
babo, m-am asezat pe banca asta nenorocita si mi-am prins un coi sub mine; ma
doare de innebunesc!
- Pai si de ce nu
te ridici, puiul mamii?
- M-as ridica eu,
babico, da’ mi-e o leneee …
Poate ceva de
genul asta se intimpla cu porumbeii: isi cam dau ei seama, cind ciugulesc prin
mijlocul drumului, cam ce li se poate intimpla cind vine o masina. Dar, ca sa
fie in siguranta, ar trebui sa-si ia zborul, la fiecare masina care se apropie. Iar
aripile par tot mai mici si mai neputincioase, si burtile tot mai pline si mai
grele. Si-atunci, probabil se intreaba… daca merita efortul.