O discutie despre avantajele si dezavantajele sistemului monarhic in Romania de azi este un lucru extrem de complicat, si nu eu sint persoana autorizata a emite opinii competente in materie. Sigur, sint foaaaarte multi care isi dau cu parerea fara sa aiba habar, dar e treaba lor.
In ultima vreme insa, tot mai multi monarhisti, pseudo cripto neo si asa mai departe, unii dintre ei doar fripturisti, arivisti si sinecuristi de profesie au trecut de la ridicarea in slavi a sistemului monarhic la glorificarea festivista si desantata a fostului monarh Mihai.
Personal, nu stiu ce fapte minunate ii pot fi imputate acestuia. Unii incearca sa-i gaseasca merite in Marea Unire, de parca asa ceva s-ar transmite ereditar, fara sa-i “paseze” si meritele (!) lui Carol al II-lea, mult mai apropiat in copacul ginecologic.
Altii resusciteaza si resapeaza actul de la 23 August, incercind sa fixeze aici uriasa contributie a lui Mihai la mai-binele tarisoarei. Ar insemna insa sa-i reabilitam si pe comunisti, a caror contributie la marea rasuceala a fost, cu siguranta, mult mai consistenta.
Cineva il elogia pentru “nesfirsita lui rabdare”. Sigur, admir oamenii care au rabdare insa, din pacate, nu vom sti niciodata ce-ar fi putut face Mihai ... daca isi pierdea rabdarea! Si cred ca e mai bine asa, pentru toata lumea!
Cit despre referirea la calitatea de “ultim maresal al Romaniei”, desi formal corecta, deschide o discutie din care fostul monarh iese umpic sifonat. Fiindca, dupa cum se stie, a ramas singurul maresal in viata semnind condamnarea la moarte a celuilalt maresal roman contemporan cu el, unul care avea infinit mai multa indreptatire de a purta acest titlu militar.
In fine, se gloseaza absurd (si contraproductiv!) pe tema coincidentei dintre ziua lui Mihai si cea a eliberarii “ultimei brazde de pamint romanesc”. S-au gasit chiar imberbi care sa vada aici un semn divin!! Altii au considerat ca “ostirea romana” a dorit sa-si omagieze, astfel, regele.
Trista eroare! Ostirea romana n-a dorit nimic de genul asta. Un general oportunist si-a zis ca are ocazia sa se gudure pe linga maiestatea sa, facindu-i acest cadou. Dar nu cumva era un cadou minjit cu singele ostasilor romani, singe varsat inutil si absurd?
Tergiversarea nejustificata strategic sau tactic a operatiunilor militare a oferit inamicului ragazul necesar pentru a-si consolida pozitiile de aparare, a-si spori capacitatea de riposta si de a mari, astfel, jertfa de singe a armatei romane.
De ce asta? Pentru a-i face un cadou regelui Mihai, de ziua sa? Sinistru!
Trecind, insa, peste toate astea, trebuie sa spunem ca Mihai I face parte din Istoria Romaniei si nimeni nu-l poate scoate de acolo. Fiindca doar asumindu-ne trecutul, putem privi spre viitor.
Si doar intorcindu-ne la normalitate, vom putea (re)descoperi drumul drept.
Un pas mic, dar necesar, ar fi sa-i uram regelui Mihai LA MULTI ANI! Si sanatate!
Postări
