Tot rasfoind eu, blog dupa blog, zi de vara pina-n seara, peste ce credeti ca dau? Peste o diacritica mica, trista si speriata! Cica o acuza lumea ca s-a portocalizat cu capul. Cica vor s-o impuste, cu spatele la zid! S-o omoare din cauza de vot!
Acum eu, care-s o fire tare sensibila, as fi fost gata sa vars o lacrima pentru cauza asta de persecutie cromatica, daca n-as fi sesizat o usoara, dar ciudata incoerenta in spusele bietei fapturi. Pe de o parte, cei care o ameninta cu moartea sint din „blogosfera românească (de preferinţă aia majoritară, care n-a votat, din scârbă superioară)”
Dupa doar citeva clipe, cei care o vineaza par a fi, deodata, altii: cei din „lumea anti-Băsescu&PDL”. Ceea ce pare a nu intelege mica diacritica este faptul ca acestia din urma au votat in marea lor majoritate. Anti, dar au votat! Asadar, biata faptura se teme, dar nu prea stie exact de cine. Sigur, sindromul asta are si un nume stiintific, pe care eu, nefiind specialist, nu-l cunosc. Si chiar daca l-as sti, ar fi, poate, mai bine sa-l trec sub tacere.
Am incercat sa postez parerea mea, pe blogul ei, dar n-am reusit, probabil din motive pur tehnice. Mai bine! O persoana care crede ca „nu rişti să fii omorât din cauză de vot, atâta vreme cât votezi corect.”, desi se impaca atit de bine cu diacriticele, nu promite sa suporte prea bine (dia)criticile!
Postări
2 comentarii:
Mie-mi plăcea dă diacritica!...
Friza perfecţiunea. Era gramatica şi ortografia înşile, dacă nu cumva mama lor.
Acu', că m-ai strânit, mă dusei pe blogul ei deştept - deştept e, o zic fără ironie - şi mă uitam aşa, în lungul lui, şi mă gândeam: "Bă, da diacritica asta chiar n-a greşit niciodată cu nicio diacritică, cu nicio virgulă, hai, că s-a luat de CTP-ul când a scris "Elena Udrea ÎNŞILE" e fiindcă nu ştie anumite poante de-ale CTP-ului cu ortacii lui de la ziar şi a crezut c-a greşit CTP-ul la modul serios, dar ea, aşa, pe mâna ei, n-a greşit niciodată?
Şi cum mă uitam eu, Augustine, nu-ş ce-mi vine şi dau clic undeva, la întâmplare... Şi văd că se ia, pe bună dreptate, de una Luluţa:
[“despre limba romana in spatiul public”… dar nu care cumva la un nivel prea… suprem! Nimic, nimicuta despre “scoaterea” prezidentiala a amigdalitelor si apendicitei? De frica sau din prea prea mult respect pentru “institutia” cu pricina, oricit de… imperfecta s-ar dovedi? Azi mai mult decit ieri si miine mai mult decit azi… ]
Şi ce crezi că zice după paragraful ăsta, ea diacritica, din propria-i tastatură?
Zice:
"Ce-are sula cu prefectura? Sau cu prezidenţia, mă rog."
'Opa!!! Păi nu trebuia să scrie Sulla? Nu de Lucius Cornelius Sulla e vorba în zicala cu prefectura?
Io zic că da.
Aşa că mai are şi diacritica scăpări, vezi bine.
Iart-o, că nici ea nu ştie întotdeauna ce spune/scrie.
___________
Pai, in privinta limbii romane, parerea mea despre diacritica si blogul ei este excelenta. Jos cu clopu'! De-aia am si pus-o in blogroll, ca s-o vizitez aproape zilnic si, nu de putine ori, sa mai invat cite ceva. Ca mai greseste, chiar si ea, fo virgula, chiar nu mi se pare relevant. (Bine, daca greseste cu Sulla e altceva!) Toti gresim.
Pe mine altceva ma scoate din sarite. Bine, frate, ai votat cum ai votat, ai recidivat in greseala, asta e, sa-ti fie de cap. Dar acum ce vrei, tot tu esti victima?
Trimiteți un comentariu