Gura basescului ne spune multe, si nu doar ce vrea!

Si cum statea el, Mari Nelu, asa, privind cu un ochi in zare, iar cu celalalt la leganarea molcoma a cuburilor pe creasta inspumata a valurilor de caldura, deodata ce-i dete prin cap? Ei bine, un gind de-asta, de 7,92! Sau, pentru cei prea putin cunoscatori in ale dintiiului rasbel mondial, un gind de … DEMISIE!

„Ei, lasa-ma, soro!” – veti spune, care aveti in dotare un asemenea articol. Ailanti, ca nu toata lumea e asa procopsita, vor zice, mai neaos: „Zi sa mori tu!

Acu, io n-as baga mina in foc ca chiar asa s-au descurs lucrurile, desi stiu astea dintr-o sursa de la chiar Cotroceniul nost nationale. Minte sursa, mint si eu. Nu c-ar fi prima data cind minte, dar, in fine …

Ei, uite-asa statea el si-si soptea: Sa mi-o dau?! … Sa nu mi-o dau?! …

Care n-a fost atent la povestire, ar putea crede ca vorbea de casa din Mihailescu! Ei bine, nu! De flota nici atit, ca ar fi trebuit sa zica: „Sa le-o dau?! … Sa le-o iau?!

Deci, NU! De demisie era vorba. Si-i dete Domnul gindu’ al bun!

Odata se despica cerul, si din inalt se auzi o voce suava, de blonda din Plescani, fumatoare de Carpathian Garden: „Pentru ORICE informatii, apasati tasta 3rei”!

Se napusti, luminat de flacara sperantei, la telefonul de pe biroul elipsoidal si cauta, cu privire flaminda, tasta 3. Draci!

TOATE tastele aveau scrisa pe ele litera trei.

Intr-o secunda, fruntea i se acoperi de broboane mici de whiskey. „Dumnezeule, aici e mina lui Voiculeanu! – isi zise, sugrumat de ura. Ma lucreaza, nenorocitu’!”

Cu mina tremurinda (din cauza la emotie) ridica receptorul si apasa tasta 3, aflata sub tasta 3 si la stinga-dreapta de tasta 3. Sau apasa receptorul si ridica tasta 3, de deasupra tastei 3. De la celalalt capat al firului, sau poate din sifonier, ii raspunse o voce ce-i paru cunoscuta:

„Aici caporalul de serviciu Maguleanu. Ordonati, shefu!”

Simti, brusc, ca poate avea 28 de secunde incredere in celalalt si spuse grabit, cu voce nesigura:

- Aici e …mbbb ... presedintele ales al …mm  romanlor! Va rog sa ... mbbb... nu va mai uitati, macar citiva ani, laaa … La dracu, nu asta .... Spuneti-mi, mai bine, Antena3 mai e aici?

- Mai e, toa’su’ presedinte.

- Ti-ai dracu’ de impotenti, cu melcii vostri! Altceva voiam sa stiu. Mmmmb. Sa-mi dau demisia sau nu?

- Nu stiu io d'astea, toa’su’ presedinte, nustiu, nustiu d'astea! Dar va fac legatura la cei cu responsabilitati pe stabilitate politica!

- Faci pe dracu’, legatura – urla furios, si trinti telefonul de pamint. Toti ati vrea sa ma vedeti legat, va stiu eu!

Urmarea se stie! Demisia nu si-a dat-o… Eu, insa, am ramas cu ditamai cuiul infipt in creier! „cei cu responsabilitati pe stabilitate politica” e o sintagma care, pe mine unul, ma sperie. Cine-s, dom’le, aia? Unde scrie de o asemenea responsabilitate? Cine a aprobat-o? Este asta un amestec al serviciilor in viata politica? Presupune asta, de exemplu, ascultari? Monitorizari? Si daca apare un factor de "instabilitate politica", ce masuri se iau? De catre cine? Cu ce baza legala? In ce scop?
Si, fiindca „longum iter est per precepta, breve et efficax per exempla”, as intreba, asa, ca de-un exemplu: Cistigarea, din nou, in 2009, a alegerilor prezidentiale, de catre BT, echivaleaza cu "asigurarea stabilitatii politice"? Sau, sporirea sanselor candidatului dreptei la presedintie, inseamna acelasi lucru? Mai stie basescu fo tara, in lumea libera si democrata, in care sa se intimple asa ceva?

Despre ce-i aia, "libera si democrata", alta data!